Cum îndrumi un model care nu știe să pozeze

Un model fără experiență se îndrumă în trei pași: îl relaxezi înainte să-l pozezi, îi dai o singură indicație pe rând și îi arăți ipostaza, nu doar o descrii. Dacă faci asta, în 10 minute oricine începe să arate firesc în cadru, chiar dacă nu a stat niciodată în fața unui aparat.

Ghidul de mai jos e pentru fotografi care lucrează cu modele la început de drum, dar și pentru modelele care vor să știe ce se așteaptă de la ele.

Începe cu relaxarea, nu cu ipostaza

Cele mai multe ședințe foto stricate nu pică din cauza luminii, ci a tensiunii. Un om neexperimentat își ține umerii ridicați, maxilarul încleștat și mâinile încremenite. Orice ipostază pusă peste tensiunea asta arată rigid.

Câteva lucruri care ajută:

• Vorbește înainte de prima poză. Două–trei minute de discuție obișnuită, fără aparat ridicat la ochi.
• Fă primele cadre „de probă". Spune-i că primele poze sunt doar pentru lumină, nu contează cum arată. Mulți oameni se relaxează exact atunci.
• Mișcarea bate staticul. Cere-i să facă doi pași, să se întoarcă, să-și schimbe greutatea de pe un picior pe altul. Din mișcare ies cadre mai naturale decât din poziții înghețate.
• Respirația. Un expir lung înainte de declanșare coboară umerii și relaxează fața.

O indicație pe rând

Greșeala clasică a fotografului la început: „Pune mâna aici, întoarce bărbia, scoate un picior, privește în stânga, zâmbește ușor." Modelul încearcă să țină minte cinci lucruri și nu face bine niciunul.

Dă o singură corecție la un moment dat și așteaptă să o vezi aplicată. Ordinea care funcționează de obicei:

1. Poziția picioarelor și a greutății corpului. De aici pornește tot restul.
2. Umerii și trunchiul. Un ușor unghi față de aparat arată mai bine decât poziția frontală, „la raport".
3. Mâinile. Cel mai greu de gestionat: dă-le o sarcină (o poartă de buzunar, o atingere a gulerului, o ținere a părului).
4. Capul și privirea. La final, când restul e stabil.

Arată ipostaza, nu o descrie

„Întoarce șoldul puțin spre stânga și lasă brațul liber" e greu de executat dacă nu ai mai făcut-o. Fă tu ipostaza, în fața modelului, sau arată-i o imagine de referință. Aici ajută o colecție de ipostaze la îndemână, pe telefon: în loc să explici cu vorbe, îi arăți ce ai în minte.

Pro 101 Modeling Poses este exact o referință de poziții pentru fotografi. Poți s-o deschizi pe loc, să alegi o poziție potrivită și să o arăți modelului, fără să cauți imagini pe internet în mijlocul ședinței.

Ipostaze simple pentru început

Nu începe cu poziții complicate. Câteva baze care funcționează aproape pentru oricine:

• În picioare, greutatea pe un picior. Un picior ușor în față, celălalt relaxat. Corpul capătă imediat o linie mai naturală.
• Mers surprins. Modelul face câțiva pași spre aparat sau în lateral, fotografiezi în mișcare.
• Rezemat. De un perete, de un stâlp, de un scaun. Reazemul îl scapă pe model de problema „ce fac cu corpul".
• Așezat, cu spatele drept. Cu mâinile pe genunchi sau pe marginea scaunului, apoi o variantă cu o mână la față.
• Din profil sau din trei sferturi. Mai flatante, de obicei, decât poziția frontală completă.

Pentru fiecare ipostază fă 3–4 cadre, apoi treci mai departe. Dacă stai prea mult pe o singură poziție, modelul începe să se tensioneze din nou.

Corecțiile mici care schimbă cadrul

Odată ce modelul s-a relaxat, diferența o fac detaliile:

• Un mic spațiu între braț și corp. Brațul lipit de talie face talia să pară mai lată; un spațiu mic corectează asta.
• Bărbia puțin înainte și în jos. Evită dubla bărbie și dă o linie mai clară maxilarului.
• Degete relaxate, nu întinse. Mâna moale arată mai bine decât mâna încordată.
• Privirea. Cere-i să privească un punct anume, nu „undeva în lateral". Privirea are o direcție și un scop.

Spune întotdeauna ce are de făcut, nu ce a greșit. „Lasă umerii jos" funcționează mai bine decât „ai umerii ridicați".

Ritmul ședinței

O ședință foto cu un model începător se obosește repede, pentru amândoi. Ca regulă practică:

• Începe cu ipostazele cele mai simple, apoi crește treptat.
• Fă o pauză scurtă la jumătate, cu apă și câteva cadre arătate pe ecran. Mulți oameni prind curaj când își văd primele poze reușite.
• Încheie cu o ipostază la care modelul s-a simțit bine, nu cu una dificilă.

Arătatul pozelor în timpul ședinței are un efect mare: modelul vede ce funcționează și repetă singur.

Pentru model: ce poți face singur

Dacă tu ești cel care pozează și nu ai experiență, câteva obiceiuri te ajută mult:

• Spune de la început că ești la început. Un fotograf bun își ajustează ritmul.
• Exersează în fața oglinzii trei–patru ipostaze de bază înainte de ședință.
• Ține o referință pe telefon cu pozițiile care îți plac, ca să le poți arăta fotografului.
• Întreabă când nu înțelegi o indicație. E mai bine să ceri o demonstrație decât să ghicești.

Pe scurt

Un model fără experiență nu are nevoie de ipostaze spectaculoase, ci de un fotograf calm, de indicații clare, date pe rând, și de exemple vizibile. Relaxarea vine prima, ipostazele după, iar corecțiile mici la final.

Dacă vrei o referință de ipostaze pe care s-o ai mereu la îndemână în timpul ședinței, descarcă aplicația Pro 101 Modeling Poses și alege pozițiile direct din telefon, de pe loc. Mai multe aplicații găsești pe pagina Cleoda Labs.

Următoarea ședință începe la fel: cu o conversație, câteva cadre de probă și o singură indicație pe rând.

Întrebări frecvente

Cum îndrumi un model fără experiență?

Îl relaxezi înainte de prima ipostază, dai o singură indicație pe rând și îi arăți poziția, nu doar o descrii.

Ce ipostaze sunt bune pentru începători?

Poziția în picioare cu greutatea pe un picior, mersul surprins, reazemul de un perete și poziția așezată cu spatele drept.

Cum scapi de tensiunea din cadru?

Vorbește înainte de prima poză, fă cadre de probă și cere mișcare între poziții.

Cum știu ce să fac cu mâinile?

Dă-le o sarcină simplă: o poartă de buzunar, o atingere a gulerului sau o mână în păr.